Mediu

Să învăţam să iubim mediul nostru local şi să trăim în armonie în cadrul acelui mediu; să păşim uşor şi plini de speranţă pe acest Pamânt.

5.1.   Introducere

5.1.1.         Necesitatea colectării, transportului şi a depozitării controlate a reziduurilor (aspecte pragmatice, economice şi de protecţia mediului)

Lucrarea de faţă tratează una din problemele acute cu care confruntă astăzi omenirea- colectarea, transportul şi depozitarea controlată a rezidurilor.

Colectarea, transportul şi depozitarea controlată a reziduurilor, reprezintă o componentă importantă în procesul de gestionare a deşeurilor.

Deşeurile/reziduurile sunt, după cum este bine de ştiut, resturi de diverse naturi (organice, anorganice, substanţe solide, lichide, gazoase)rezultate din diverse procese tehnologice, activităţi agricole, fluxuri de transport stradal, activităţi gospodăreşti şi menajere. Astfel este considerat deşeu orice substanţă al căror deţinător le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a le arunca. Oricum se va acţiona, în ultima etapă de descompunere asupra acestui „produs” va rămâne un deşeu final.

Populaţia în creştere şi schimbarea structurii consumului, au generat probleme de mediu prin producerea de noi deşeuri. În trecut, o mare cantitate de deşeuri produsă era de aproape 100% biodegradabile, însă prin noile inovaţii, au rezultat componente non-degradabile. Prin urmare, cererea de colectare a deşeurilor este evidentă, dar autorităţile nu au capacitatea necesară pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor. Astfel este foarte important ca o comunitate să fie conştientă, astfel încât creşterea cantităţii de deşeuri să poată fi minimizată. În caz contrar, acest lucru are un impact enorm asupra mediului înconjurător, cauzând poluarea şi contribuind la schimbările climatice. Buna gestionare a deşeurilor (colectare, transport, depozitare) poate reduce semnificativ aceste efecte.

Fig. nr. 54. Procesul de gestionare a deşeurilor

5.1.2.      Cadrul legislativ al acestei activităţi

Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în procesul de integrare europeană, au fost imperios necesare, adoptarea în regim de urgenţă, a prezentelor acte normative, în baza cărora să poată fi adoptată legislaţia subsecventă în domeniul protecţiei mediului şi ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile, elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.

În ceea ce priveşte regimul deşeurilor, conform legislaţiei româneşti, au fost adoptate următoarele acte normative:

ORDONANŢA DE URGENŢĂ  nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

În temeiul prevederilor art. 114 alin (4) din Constituţia României şi ale art. 89 lit. a) şi b) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, Guvernul României emite prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

(1)   Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea activităţilor de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului.

(2)   Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică:

a)      Deşeurilor menajere;

b)      Deşeurilor de producţie;

c)      Deşeurilor de construcţie şi demolări;

d)     Deşeurilor periculoase.

(3)   Categoriile de deşeuri sunt cele cuprinse în anexa nr. IB.

Capitolul II: Administrarea deşeurilor

Secţiunea 1: Condiţii generale privind gestionarea deşeurilor

Art. 5

(1)   Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi mediului, iar autorităţile competente autorizează şi controlează activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmărind ca acestea:

(a)    Să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;

(b)   Să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;

(c)    Să nu afecteze peisajele sau zonele protejate

(2)   Să interzică persoanelor fizice şi juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor precum şi alte operaţiuni neutorizate, efectuate cu acestea.

Art. 8

În vederea diminuării impactului negativ al deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii autoritatea publică centrală de protecţia mediului, care este cea mai înaltă autoritate de decizie şi control al gestiunii deşeurilor, va elabora Planul naţional de gestionare a deşeurilor ce are în vedere ca acesta să conţină:

a)      În mod obligatoriu, informaţii referitoare la:

-tipurile, cantităţile şi originea deşeurilor care urmează să fie valorificate sau eliminate;

-măsuri specifice pentru cetegoriile speciale de deşeuri;

-zone şi instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor;

b) După caz, informaţii cu privire la:

-persoanele fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activităţi de gestionare a deşeurilor;

-costurile estimative ale operaţiunilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor;

-măsuri pentru încurajarea colectării, valorificării şi tratării deşeurilor.

CAPITOLUL II¹: Gestionarea deşeurilor

SECŢIUNEA 1: Colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor

Art. 14²

În funcţie de proprietăţi, compoziţie, valoare şi de alte calităţi, deşseurile sunt tratate şi transportate astfel încât să nu împiedice utilizarea lor ulterioară şi raţională.

Art. 14³

Depozitarea şi eliminarea deşeurilor în amplasamentele de prospecţiuni geologice sau de exploatări miniere ale zăcămintelor subterane vor fi astfel efectuate încât să nu aducă daune calităţii acestor amplasamente şi să nu provoace daune suplimentare calităţii exploatării, apelor subterane şi peisajului.

Art. 14⁴

(1)   Amplasamentele destinate amenajărilor pentru gestionarea deşeurilor şi construirea instalaţiilor pentru eliminarea deşeurilor sunt stabilite conform planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi dispoziţiilor cuprinse în legile funciare şi în Codul Silvic.

(2)   Condiţiile generale privind stabilirea amplasamentelor, amenajarea acestora, funcţionarea instalaţiilor pentru tratarea şi eliminarea deşeurillor se stabilesc prin hotărârea Guvernului.

Art. 14⁵

Pentru cazurile în care activităţile de tratare şi eliminare a deşeurilor pe un amplasament trebuie să se întrerupă din diverse motive operatorul activităţii are obligaţia de a prezenta autorităţii de protecţie a mediului o evaluare a impactului asupra mediului şi de a întocmi un plan de închidere şi urmărire a amplasamentului, pentru a fi aprobat de autoritatea de protecţie a mediului, în scopul de reconstrucţie ecologice a zonei.

Art. 14⁶

Instalaţiile, metodele şi tehnologiile, amplasamentele şi amenajarea acestora pentru tratarea, valorificare şi eliminarea deşeurilor trebuie astfel construite şi exploatate astfel încât să nu afecteze mediul şi sănătatea populaţiei.

Art. 14⁷

În cazul eliminării deşeurilor prin depozitare finală într-un depozit de deşeuri, operatorul responsabil de această eliminare are obligaţia să informeze autorităţile competente în momentul în care se atinge circa 75% din capacitatea proiectată a acestuia, pentru a se demara acţiunea de deschidere a unui nou depozit.

Art. 14⁸

(1)   Deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau demolare ori de altă persoană, pe baza unui contract.

(2)   Primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor, modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.

Art. 14⁹

(1)   În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă consiliile locale adoptă:

(a)    Taxe, în condiţiile legii, pentru diverse servicii privind gestionarea deşeurilor;

(b)   Reglementări referitoare la procedurile şi condiţiile privind colectarea, inclusiv colectarea selectivă. Transportul, transferul, neutralizarea, utilizarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi a deşeurilor de construcţie şi de la demolări nepericuloase din perimetrul pe care îl administrează.

(2)   Primăriile vor permite deţinătorilor de deşeuri să îşi transporte, deşeurile menajere şi de construcţie până la amplasamentele de eliminare corespunzătoare.

Secţiunea 2: Obligaţiile transportatorilor de deşeuri

Art. 23

Operatorii de transport deşeuri au următoarele obligaţii:

a)      Să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate, care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul trasnportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător;

b)      Să asigure instruirea personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau accidente;

c)      Să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora conform legii;

d)     Să nu abandoneze deşeurile pe traseu.

SECŢIUNEA 3: Obligaţiile operatorilor în domeniul valorificării şi eliminării deşeurilor

Art. 26

a)      Să asigure eliminarea, în totalitate şi în timp util, a deşeurilor care le sunt încredinţate;

b)      Să folosească tehnologii şi instalaţii omologate pentru eliminarea deşeurilor;

c)      Să amplaseze şi să amenajeze depozitul final de deşeuri într-un spaţiu şi în condiţii corespunzătoare, conform prevederilor art. 5 şi numai cu acordul autorităţilor competente;

d)     Să introducă în depozitul final numai deşeuri permise de autorităţile competente şi să respecte tehnologia de depozitare aprobată de acestea;

e)      Să supravegheze permanent modul de depozitare finală a deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanşietăţii şi să efectueze măsurătorile necesare stabilite de autorităţile competente pentru exploatarea în condiţii de singuranţă a depozitelor respective;

f)       Să exploateze la parametrii proiectaţi instalaţiile de depoluare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc;

g)      Să execute lucrările de reconstrucţie ecologică şi de încadrare în peisajul zonei, impuse de autorităţile competente, şi să organizeze supravegherea în continuare a depozitelor după sistarea depunerii deşeurilor;

h)      Să supravegheze activităţile de eliminare a deşeurilor şi să execute controlul şi monitorizarea emisiilor şi imisiilor de poluanţi, prin laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate de autorităţile competente.

5.2.   Condiţiile naturale ale localităţii

5.2.1. Poziţia geografică

     Comuna Borca este aşezată în partea centrală a Carpaţilor Orientali, pe cursul mijlociu al râului Bistriţa.

        

Fig. nr. 55. Amplasamentul comunei Borca

5.2.2.   Aspecte geologice

 

          

         Fig. nr. 56. Încadrarea localităţii Borca în cadrul

               subdiviziunilor longitudinale a grupei centrale a Carpaţilor Orientali

              

Fig. nr. 57. Gresii în bancuri (cariera Bolovanu)

foto © Bogdan-Alexandru Cheşa, 2011

5.2.3.   Aspecte geomorfologice

5.2.4.   Aspecte pedologice

5.2.5.   Aspecte hidrologice

5.2.6.   Aspecte biotice

         Vegetaţia

Fig. nr. 58. Arbori drapel, Mt. Budacu

foto © Bogdan-Alexandru Cheşa, 2009

    Fauna        

5.3.     Locaţia (locaţiile) posibilă pentru amplasarea depozitului

Având în vedere că distanţele sunt prea mari până la centrele de colectare a reziduurilor (Târgu Neamţ 60 km, Piatra Neamţ 100 km) am ales ca zone de depozitare două areale:

Ø  Locaţia posibilă cea mai apropiată de centrul localitătii (aprox. 10 km) ar putea fi în amonte de localitatea Sabasa, pe pârâul cu acelaşi nume. Această locaţie este situată într-un areal al pârâului cu o deschidere destul de mare, modelat de către cursul apei. Depozitul ce ar urma construit aici se află pe teritoriul comunei Borca astfel că pentru depozitarea deşeurilor, costurile ar fi mult mai mici decât în altă parte. Terenul prezintă stabilitate, posibilitatea alunecărilor de teren sau a eroziunii pârâului în parte de nord-vest fiind imposibilă deoarece suprafaţa este împădurită. Acest depozit va fi construit în debleu ca în figură.

Ø  O altă locaţie posibilă ar mai fi cariera Ostra situată pe teritoriul judeţului Suceava, la aproximativ 25 km de localitatea Borca. La fel este un areal destul de vast, în care terenul este degradat total, iar reabilitarea ecologică este foarte costisitoare.  Depozitul va fi construit în semidebleu, deoarece exploatarea în carieră s-a realizat în trepte drepte (14-15 m fiecare) ca în figură.

Fig. nr. 59. Depozit în debleu 

Fig. nr. 60. Depozit în semidebleu

Fig. nr. 61. Metoda de exploatare în carieră a zacămâtului

 de baritină, Ostra jud. Suceava

   

5.3.1.  Motivaţia

Motivele pentru care pentru care am ales aceste locaţii pentru amplasarea eventualelor depozite sunt următoarele:

· Distanţele prea mari faţă de celelalte depozite, care implică costuri suplimentare;

· Sunt zone aflate în afara spaţiului locuit (distanţele faţă de acestea sunt de 1,5 km pentru depozitul Sabasa, şi de 2,5 km pentru depozitul Ostra);

· Depozitele propuse au capacitatea de a stoca o cantitate mare de reziduuri;

· Prin amplasamentul acestora se reduc costurile de transport.

5.3.2.  Delimitarea perimetrelor

Depozitul ecologic de pe Sabasa va avea o suprafaţă de 1 ha. Depozitul va fi construit pe nivele. 

Fig. nr. 62. Amplasamentul depozitului ecologic Sabasa, 

după Google Earth 2011

Fig. nr. 63. Amplasamentul fostului depozit (an închidere 2009), după Google Earth 2011

Fig. nr. 64. Terenul aferent depozitului ecologic Sabasa

foto © Bogdan-Alexandru Cheşa, 2011

Depozitul ecologic din cariera Ostra are 10,5 ha. Va fi un depozit în semidebleu.

Fig. nr. 65. Amplasamentul depozitului ecologic Ostra, 

după Google Earth 2011

5.3.3.   Condiţii geologice, geomorfologice, pedologice, geotehnice, hidrologice şi biologice

   Depozit Sabasa

Aspecte geologice. Zona se compune din roci relativ moi: gresii calcaroase, conglomerate poligene, şisturi argiloase. Argilele şi gresiile calcaroase s-au impus în morfologii văii Sabasa.

Aspecte geomorfologice. Sub acest aspect, rocile din zonă aparţinând flişului, sunt mai puţin rezistente, dar prin adâncirea puternică a văii, zona pe care se propune amplasarea depozitului ecologic a rămas sub forma unei terase suspendate asemenea celei prezente pe valea Bistriţei (în dreptul localităţii Lunca). Nu poate fi vorba de alunecări de teren pe partea de către râu deoarece versantul este complet împădurit. Conform  I. Ichim pe Sabasa au fost identificate nivele de terase până la nivelul de 30 m.

Aspecte pedologice.  Aici sunt prezente solurile neevoluate, mai răspândite fiind cele aluviale. Sunt soluri scheletice datorită regimului de scurgere al pârâului.

Aspecte hidrologice. Perimetrul este situat în bazinul pârâului Sabasa.

Aspecte biologice. În apropiere, se întâlnesc specii de molid în amestec cu fag.

Depozit Ostra

   Aspecte geomorfologice. 
   În prezent există ape de şiroire şi exfiltraţii pe taluzele şi bermele carierei Ostra.

Aspecte pedologice. Solurile prezente în areal au în general valori de ph cuprinse între moderat şi slab acide. În general sunt prezente solurile forestiere, care se situează în general în aval de carieră.

Aspecte hidrologice. Perimetrul propus pentru depozitul ecologic este situat în bazinul pârâului Brăteasa.

Aspecte biologice. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea cea mai mare în zonă o reprezintă pădurile de molid.

Aspecte geologice. În acest perimetru a fost exploatată baritina care  s-a facut de la începutul anului 1966 până în 1997 . Aici au existat importante zone cu mineralizaţii de baritină, corpul principal (cariera Ostra) reprezentând principala bază de materii prime pentru baritină în perioada anilor 1965-1985.

Tabelul 7. Tipul Ostra, după Mărioara Gîrlescu (2007)

5.4.   Aspecte social-economice ale localităţii

·         Număr de locuitori

Comuna Borca are o populaţie de 6.626 locuitori.

Fig. nr. 66. Evoluţia numerică a populaţiei

Fig. nr. 67. Structura populaţiei active şi inactive

-datele au fost citate de Iolanda Lupescu  

·         Distribuţia spaţială a caselor, cartierelor, obiectivelor economice (agricole, industriale) 

5.5.   Reziduurile produse în localitate

5.5.1. Natura reziduurilor

Menajere

Deşeurile sunt cele provenite din activitatea casnică zilnică, magazine, unităţi de      alimentaţie publică, instituţii de învăţământ.  Acestea au în compoziţie produse alimentare şi din grădinărit, hârtie, carton , plastic, sticlă ş.a.

Stradale

De regulă acestea sunt compuse din hârtie, cartoane, resturi vegetale aruncate la   întâmplare.

Industriale

În trecut , deşeurile rezultate din activităţile de debitare a masei lemnoase reprezentau un real pericol în poluarea mediului acvatic. În prezent deşeurile rezultate sunt preluate de diverse firme, astfel că impactul s-a redus simţitor.

5.5.2.   Cantitatea reziduurilor

            Localitatea Borca dispune de colectarea non-selectivă, fiind practic sistemul cel mai uşor de realizat. În acest sistem fracţiile de deşeuri sunt colectate fără colectare într-un singur recipient, astfel încât transportul poate fi realizat cu un singur vehicol.

      Cantitatea de deşeuri rurale este de cca 0,3 kg/locuitor/zi.

5.5.3   Calitatea reziduurilor menajere, stradale, industriale

           Analizele efectuate

           Fiind o zonă rurală, analizele privind calitatea acestor reziduuri lipsesc. Probabil prin prezenţa unui astfel de depozit în localitate se va stabili calitativ reziduurile prin următorii indicatori:

-greutatea

-granulometria

-umiditatea

-puterea calorică

      6.1. Precolectarea, colectarea şi transportul reziduurilor menajere, stradale şi industriale

            6.1.1. Calcularea numărului de pubele necesare pentru precolectarea şi colectarea reziduurilor menajere şi industriale.

De la cei 6.626 locuitori rezultă anual 13.252 m³ de reziduuri menajere.

2m³/locuitor/an  x 6.626 locuitori = 13.252 m³

Având în vedere că greutatea specifică medie a rezidurilor menajere este de 3000 kg/m³, pentru cei 13.252 m³, greutatea este de 4.417 tone.

13.252 m³ / 3 t/m³ =  4.417 t

Cantitatea totală de reziduri menajere este de 4.417 tone/an.

n= 2Nz/cυ

 n= numărul de containăre (pubele) necesare;

                 N= numărul de locuitori arondaţi la centrul de colectarea a reziduurilor;

                 z= intervalul maxim între două colectări, zile;

                 v= volumul containărului (pubelei) în l;

                 c= 0,8= coeficientulde umplere a containărului (pubelei)

                2l/om/zi=cantitatea specifică de reziduuri produsă de fiecare locatar.

N= 300 locuitori

                z= 3 zile

                v= 110 l/pubelă

                c= 0,8

n= 300 ٭ 2٭ 3/ 110 ٭ 0,8= 20,45 ≈ 20 pubele de 110 l pentru 300 locuitori

                                                   

          300 locuitori…………………20 containăre de 110 l

          6.626 locuitori……………....X pubele de 110 l

X= 6.626 ٭ 20/ 300= 441,73≈ 442 pubele

6.1.2. Calcularea numărului de autovehicule necesare pentru transportul reziduurilor menajere şi industriale

Pentru o populaţie de 6.626 locuitori

Indicele de producere a reziduurilor menajere= 2m³/an/locuitor,

Greutatea specifică medie a reziduurilor menajere= 3000 kg/m³

N= Q/8pc

Q= 13.252 m³ /an: 365 zile= 36,30≈ 36 m³/zi

c= 0,8

p= G/T

G=22  m³ (autogunoiera compactoare RO 10215) =22 pubele

T= t plin + t gol + tpp + n x t po + n’ x t înc + t desc

t plin= d/Vm : t gol= d’/V’m

d=d’= 6km

Vm= 30 km/h

V’m= 45 km/h

d/Vm + d’/V’m= 6/30 + 6/45= 0,2 + 0,133 = 0,333 ore

t pp = d’’/ V’’m

V’’m= 10km/h

Pentru obţinerea lui d” se determină:

Numărul punctelor de colectare, dacă un punct de colectare deserveşte 300 locuitori atunci 13.252 : 300= 44,17 ≈ 44 puncte de colectare, situate la distanţa medie de 100m

d”= 100m x (21-1) =2000 m = 2 km

tpp= d”/V”m =  2 km/10 km/oră   = 0,2 ore

                               

 tpo= 15”; n= 2 x 20 puncte de colectare= 40 (porniri şi opriri)

ntpo=40 x 15” = 600” = 0,16 ore

n’ = 300

t înc = 0,015 ore/pubelă

n’t înc = 300 x 0,015= 4,5 ore

t desc = 0,015 ore

T= 0,333 + 0,2 + 0,16 + 4,5 + 0,015 = 5,20 ore

p= 22 m³/ 5,20 ore =  4,23 m³/oră

N=    36 m³        = 1,32 bucăţi ≈ 2 bucăţi

    8 x 4,23 x 0,8

6.1.3. Calcularea cheltuielilor pentru evacuarea reziduurilor menajere şi industriale

Costul unitar de eliminare a unui m³ de reziduuri (k)

k =   Kw + Kp * S

        (T- ztp)d –  d * S

                             Vo

În care:

Km= cheltuielile zilnice aferente formaţiei de lucru (3 persoane: şofer şi doi încărcători, salariul şi cheltuielile suplimentare);

Kp= cheltuielile de transport pe distanţa de 1 km a autovehiculului;

S= distanţa totală parcursă de autovehicul, în km;

T= timpul de lucru în ore;

z= numărul de cicluri de transport pe zi;

Tw= timpul de descărcare a unui transport, în ore;

d= durata totală a încărcării maşinii la toate punctele de colectare, în m³/h;

Vo= viteza medie de deplasare a autovehiculului, în km;

k=                      150 + 7 * 30  =          360  = 11,27 lei/m³

        (8-2*0,3)4,2 –4,2 * 30     36,12- 4,2

                                      30

      7.1. Construirea depozitului

            7.1.1. Calcularea capacităţii de depozitare

                Calcularea capacităţii de depozitare pentru un număr de 25 ani (Cd)

Cd = nQ0 (1 + (n-1) k0)

             m                  2

               

                În care:

                Cd= Capacitatea rampei pentru 25 ani, în m³,

                Q0= Qm + Qs + Qi = cantitatea totală de reziduuri din primul an,

                Qm= Cantitatea medie anuală a reziduurilor menajere din anul de bază, în m³/an,

                Qs= Cantitatea medie de reziduuri stradale, în m³/an,

                Qi= Cantitatea medie de reziduuri industriale, în m³/an,

                Ko= Coeficientul de creştere în timp a cantităţii de reziduuri menajere, stradale şi industriale (valoare anuală de 5%), ko= 0,05,

                n= Numărul de ani pentru care se prevede a funcţiona rampa, n= 10-25 ani,

                m= Coeficientul de compactare a reziduurilor în depozit = 2-4 ani în funcţie de greutatea specifică a reziduurilor

Qm= 4.417t = 1.472 m³

           3 t/m³

Qs= 1.987 t = 662 m³

         3 t/m³

Qi= 662t = 220 m³

       3 t/m³

Qo= 2.354

                Ko= 0,05

                n= 25 ani

                m= 3 ani

Cd = 25 x 2.354 (1+ (25-1)0,05) = 19616 x 7 = 137.312 m³

                   3                           2      

7.1.2. Calcularea numărului de ani până la închiderea depozitului

    n= 2mCd   (ani)

        Qo + Qn

                Qn = Qo (1+ (n-1)) Ko = cantitatea de reziduuri din ultimul an, m³/an

                Qn = 2.354 x 25 x 0,05 = 2.942 m³/an

n= 2 * 3 * 137.312 = 823872 = 24,996 ani

       2354 + 2942          3296

7.1.3 Dimensionarea depozitului

Pentru ca volumul de 137.312 m³ de deşeuri rezultate în 249,96 ani să încapă este nevoie de un depozit cu următoarele dimensiuni :

- lungime 100m

- lăţime 100 m

- înălţime/adâncime- 14 m

100 x 100 x 14= 140 000 m³

7.1.4 Tehnologia de construcţie

Depozit Sabasa

                Depozitul va avea următoarele părţi componente:

·         depozitul propriu-zis;

·         centrul administrativ şi cântarul basculă;

Locul destinat depozitării deşeurilor este un depozit în debleu controlat pentru deşeuri nepericuloase, cu o suprafaţă de 1 ha şi o durată de funcţionare de 249,96 ani.

Depozitul în debleu este alcătuit din:

·         sistemul de etanşare atât cel din bază cât şi cel de la suprafaţa depozitului;

·         corpul depozitului, care este alcătuit din masa de deşeuri depozitate;

Platforma depozitului va fi izolată printr-o succesiune de straturi de geosintetice. Se începe cu un strat de Geocompozit Bentonitic aşezat pe un substrat de argilă, se continuă cu un strat de polietilenă de înaltă densitate protejată de un geotextil peste care se aşează un substrat drenant fie el mineral sau sintetic după caz. Geocompozitul Bentonitic se aşează şi se croieşte pe stratul suport peste care se aşează membrana de înaltă densitate. Aceasta din urmă se croieşte şi sudează conform "Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor" din 26.11.2004, cu aparate de sudură de contact sau extrudere. Operaţiunile de verificare a etanşietăţii se fac prin spionare mecanică a tuturor îmbinărilor, cu acul de presiune, cu clopotul de vid şi prin scânteie în cazul sudurilor extrudate.

Fig. nr. 68., 69. Aplicarea structurii de impermeabilizare (stânga) şi sistemul de colectare a levigatului a unui depozit de deşeuri (dreapta)

Perdeaua vegetală în jurul depozitului va avea rolul de a împiedica deşeurile luate de vânt să iasă din perimetrul acestuia.

      8.1. Funcţionarea depozitului

8.1.1. Metoda de amplasare a reziduurilor

Depozit ecologic Sabasa

      Ca metodă de depozitare va fi folosită Area Method. Aceasta constă în depozitarea în straturi subţiri care se deosebesc prin faptul că autogunoierele descarcă deşeurile deasupra deşeurilor compactate şi izolate în zilele anterioare.

Avantaje

·         este uşor de realizat compactarea şi acoperirea zilnică;

·         drumurile temporare pot fi construite uşor;

·         deşeurile care ridică probleme pot fi descărcate la suprafaţă.

Dezavantaje

·         este dificil de realizat acoperirea temporară;

·         deşeurile uşoare pot fi antrenate de vânt.

Depozit ecologic Ostra

      Metoda de depozitare a reziduurilor va fi prin Trench Method. Aceasta constă în faptul că deşeurile sunt descărcate şi compactate pe o suprafaţă înclinată care se deplasează pe măsura depozitării. Astfel autogunoierele se descarcă pe suprafaţa de sus a celulei (de descărcare pe parcursul unei zile), izolate anterior (ziua precedentă). Buldozerul împinge deşeurile în jos şi le nivelează în straturi cu grosimea de 0,5 m. În scopul preîntâmpinării alunecării buldozerelor, în celule se instalează un  stâlp de marcare a înălţimii.

Avantaje

·         acoperirea zilnică se face uşor;

·         deşeurile nu pot fi antrenate de vânt;

·         ot fi realizate înălţimi foarte mari.

Dezavantaje

·         este mult mai dificilă depozitarea deşeurilor.

            8.1.2. Măsuri de protecţie pe timpul funcţionării

Exploatarea depozitului se va desfăşura în conformitatea cu prevederile legale referitoare la normele de protecţie a muncii şi paza contra incendiilor şi procedura în caz de accidente.

                Titularul activităţii este cel responsabil cu instruirea personalului angajat  cu referire strictă la:

·         managementul deşeurilor;

·         organizarea tuturor activităţilor în cadrul depozitului astfel încât să se asigure protecţia fiecărui factor de mediu (apă, aer, sol);

·         obligaţiile şi responsabilităţile ce revin fiecărui angajat pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului;

·         protecţia muncii şi paza contra incendiilor de-a lungul tuturor etapelor de exploatare zilnică a depozitului;

Titularul va lua de asemenea şi măsuri de prevenire a riscurilor producerii unor accidente prin:

·         luarea de măsuri pentru asigurarea stabilităţii masei de deşeuri, prin execuţia digului de contur şi realizarea celulelor zilnice;

·         supraînălţarea depozitului peste înălţimea maximă de umplere prevăzută este interzisă,

·         interzicerea accesului persoanelor neautorizate în incinta depozitului;

·         asigurarea condiţiilor de igienă la locul de muncă;

·         întocmirea planurilor de intervenţie în caz de accidente, avarii, care pot avea impact major asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător  şi respectarea măsurilor cuprinse în acestea.

      9.1. Închiderea depozitului

9.1.1. Metode

Închiderea se va realiza conform legislaţiei in vigoare (Ordin M.M.G.A. nr. 757 din 2004 – Normativ tehnic privind depozitarea deşeurilor).

Depozit ecologic Sabasa

Fig. nr. 70. Secţiunea transversală prin depozit la închidere

                 După umplerea depozitului, se aplică un sistem de impermeabilizare care va asigura o protecţie de durată a masei de deşeuri împotriva pătrunderii apei provenite din precipitaţii. 

Sistemul este rezistent pe termen lung împotriva eroziunii de către apele pluviale. El asigură, posibilitatea de circulaţie pe                                                  

depozit şi posibilitatea controlului şi reparaţiei suprafeţei. Poate fi de asemenea şi revegetat prin diverse plantaţii.

10.1. Folosirea terenului după închiderea depozitului 

            După închiderea depozitului, terenul poate fi înierbat sau pot fi plantaţi arbuşti a căror rădăcină sa nu ajungă până la straturile de materiale sintetice ale stucturii de închidere a depozitului.

            

11.1. Concluzii

Având o populaţie de 6.626 locuitori, comuna Borca generează o cantitate de 4.417 tone/an de reziduri menajere provenite de la populaţie şi de la agenţii economici, 1.987 t/an de reziduri stradale şi 662 tone/an de reziduri industriale.

                Cea mai avantajoasă localizare a depozitului este în apropierea comunei pe valea Sabasa (la aproximativ 10 km de centrul comunei). Totodată o alternativă poate fi amplasarea unui depozit în cuva carierei Ostra, judeţul Suceava. În raport cu transportul şi depozitarea deşeurilor la Târgu Neamţ, locaţiile posibile ale viitoarelor depozite oferă cheltuieli mult mai mici (distanţa mai mică faţă de localitate). Viitoarele depozite respectă toate criteriile de amplasare (distanţa până la prima casă este de peste 1,5 km respectiv 2,5 km; depozitele nu afectează sursele de alimentare cu apă a populaţiei; nu există riscuri geomrfologice: alunecări de teren sau de ravenare).

                Pentru colectarea reziduurilor menajere ar  fi nevoie de 442 pubele de 110 l care trebuie ridicate o dată la 3 zile şi de un personal în număr de 3 persoane. În aceste condiţii cheltuielile pe m³ s-ar ridica la aproximativ 11,27  lei/oră.

                Pentru a putea depozita cantitate de deşeuri acumulată în 24,996 de ani este necesară construirea unui depozit cu o capacitate de 137.312 m³. Depozitul ar urma să se întindă pe o suprafaţă de 1 ha. De asemenea poate fi amenajat ca depozit, cariera Ostra, având o suprafaţă de 10,5 ha, şi o putere de înmagazinare de 30.000 m³.

                Depozitul ecologic ar asigura o bună reţinere a reziduurilor în interiorul unei geomembrane impermeabile. Pentru ca deşeurile uşoare să nu fie luate de vânt, întregul perimetru este înconjurat de perdea verde.

                În final ca localnic al acestei comunităţi, îmi exprim speranţa ca această lucrare şi soluţiile oferite de acest document, va contribui la schimbarea necesară pentru o gestionare eficientă a deşeurilor.